Cea mai mare comunitate home & deco din Romania - case, constructii, design, amenajari exterioare, interioare.

Metode de imbunatatire a pamantului argilos din gradina ta


pamant argilos



Pamantul argilos sau lutos este o reala problema pentru cei care doresc sa cultive diverse plante si legume de gradina.


Desi majoritatea pomilor, arbustilor si trandafirilor se simt extraordinar intr-un pamant argilos, majoritatea plantelor anuale sau perene de gradina se dezvolta foarte greu intr-un astfel de sol.

Daca pamantul din gradina ta se lipeste ferm de uneltele de gradinarit si de incaltaminte, fiind greu de dezlipit, iar in zilele calduroase se usuca rapid, formand crapaturi la suprafata, ei bine, esti fericitul posesor al unei gradini cu sol argilos, greu de cultivat.

Haideti sa vedem care sunt plusurile si minusurile acestui tip de sol si care sunt metodele prin care il putem imbunatati, pentru a putea cultiva cu succes legume si flori de gradina.


Plusurile solului argilos

Datorita densitatii sale, pamantul argilos retine foarte bine umezeala. De asemenea, s-a dovedit ca acest tip de sol contine mai multi nutrienti decat alte tipuri, particulele de argila din compozitia lui inmagazinand cantitati considerabile de calciu, magneziu si potasiu. Este recomandata folosirea unei cantitati de pamant argilos si in mocirlirea radacinilor pomilor si arbustilor, inainte de plantare.

Minusurile solului argilos

Spre deosebire de alte tipuri de sol, care au PH acid, pamantul cu continut mare de argila este alcalin. Solul argilos este foarte greu de sapat, se incalzeste mai greu primavara, retine apa in exces si este atat de compact, incat strange, ca intr-o menghina, radacina plantelor, impiedicand dezvoltarea lor.

sol lutos argilos

Metode de imbunatatire a solului argilos

Trebuie sa stiti ca imbunatatirea solului cu continut ridicat de argila necesita destul efort si poate dura cativa ani.

Multa lume considera ca cea mai simpla solutie este imbunatatirea locala a solului argilos, la fiecare cuib sau radacina de planta in parte. Aceasta metoda, desi mai simpla si mai ieftina, va functiona doar partial, obligandu-ne sa o repetam anual, la fiecare cultura. Mai mult, in momentul in care plantele vor incepe sa creasca, dezvoltandu-si radacinile, se vor lovi de solul argilos si nu vor putea inainta. Prin urmare, veti obtine o planta subdezvoltata si nu veti putea beneficia din plin de roadele ei.

Asadar, cel mai indicat este sa incercam imbunatatirea intregii arii cultivate. Nu va apucati de treaba in zilele ploioase, pentru ca sapatul pamantului argilos va deveni aproape imposibil. Pentru inceput decideti care este suprafata pe care doriti s-o alocati gradinii de legume sau rondurilor cu flori. Apoi curatati bine zona de radacini si buruieni. Daca puteti si aveti de unde face rost, cel mai bine e sa acoperiti lotul de pamant cu un strat generos de ingrasamant organic, constand din gunoi de grajd, frunze si iarba uscata. Urmatorul pas este amestecarea minutioasa a solului argilos cu ingrasamantul organic cu ajutorul unui harlet sau a unei cazmale. Din acest moment puteti incepe plantarea propriu-zisa a legumelor de gradina, dar trebuie sa stiti ca pana la imbunatatirea si transformarea totala a solului argilos vor mai trece cativa ani de munca.

Daca veti aplica aceasta metoda pe parcursul catorva ani consecutiv, toamna si primavara, veti transforma pamantul argilos din gradina intr-un sol bogat si nutritiv, in care veti putea cultiva legume sanatoase si bine dezvoltate.

Pentru a usura drenajul puteti amesteca solul cu nisip, aproximativ 250 kg de nisip/metru patrat de pamant argilos.

O alta varianta de obtinere rapida a unei arii de cultivat intr-o gradina cu sol argilos este construirea unor straturi inaltate ce pot fi umplute cu sol usor de cultivat.


Share on Google+0Share on Facebook0Tweet about this on Twitter0Email this to someone


Forum CasaDex - Discutam despre constructii, case, amenajari, design interior, exterior

Etichete:,

Autor |

Comentarii

ad.rian in mai 4th, 2013

Util articol, „la obiect”, cum se spune. Si, pentru ca genul acesta de informatie sa nu se piarda in marea de informatii de pe acest site, propun infiintarea unei arhive – sa-i spuneti altfel, ca sa nu induca, subliminal, ideea de vechi

ad.rian in mai 4th, 2013

(scuze, scriu de pe un smartphone, am apasat altceva si mesajul „a plecat” neterminat)…
…sa-i spuneti Memento, Sinteza, cu doua capitole: casa si gradina, in care sa se regaseasca toate articolele cu privire la „casa” si „gradina”.
Scuze pentru „ruperea” mesajului si merci pentru oportunitatile oferite pentru o ambianta civilizata si tihnita.

Andrei in mai 4th, 2013

am inteles. vom incerca sa gasim o forma (un fel de favorites) undeva la vedere :)
banuiesc ca tastati de undeva de la munte, pentru ca smartphone-ul nu ar avea farmec altfel :)

Horea in mai 5th, 2013

O „mica ” observatie : HARLET se cheama el pe romaneste , nicidecum „harlete „…

Andrei in mai 6th, 2013

Corect, Horea. Am modificat :)

Voinea Traian in septembrie 14th, 2013

Am practicat legumicultura pe astfel de soluri cu structura argiloasa 20 de ani si sincer 10 ani mi-au trebuit sa aduc pamantul la plan prin diferite metode de imbunatatire. Cel mai eficient este din start nisipul. El este cel care creeaza permeabilitatea solului si da sanse plantelor legumicole sa se inradacineze puternic, lucru pe care l-ai amintit si tu in acest minunat articol.
Ca atare gasesc acest articol extrem de util, interesant si de mare jutor pentru cei ce vor sa infiinteze o gradina legumicola pe astfel de amplasamente.
Felicitarile mele sincere !

dumitrescu in septembrie 8th, 2016

Bună ziua, am un pogon cu sol argilos cu mai multe ”proprietăți” decât vă închipuiți: nu trece apa în sol nici 1cm chiar după 8 ore de ploaie iar pe unde trece… stă o juma´ de an dar rar, foarte rar. Sigur, în anii secetoși pământul crapă, imposibil să bagi cazmaua. Pătura de ”praf” de cca 2-3mm asigură creșterea fânului din belșug dar eu NU vreau fân. Dacă sapi sub această pătură dai de ”beton”. Plăntuțele n-au nicio șansă, nu trec de pătura de ”sol/praf”, pomișorii tineri sunt scoși de cârtițe. Cârtițele-s regine, sapă tot iar mușuroaiele (sute) se transformă în cetăți de beton păzite de felurile depozite de furnici – totul prin schimbarea geografiei, de nu știi dacă unde calci e groapă sau movilă. Pomii bătrâni sunt și ei atacați de tot felul de probleme. Ce pot face și altceva decât să schimb pământul (imposibil) ? E totuși un pogon..

Linkuri

Parerea ta conteaza. Scrie un comentariu

(regulament comentarii)

Linkurile externe sunt acceptate doar in comentariile utile comunitatii casadex.ro

Regulament privind comentariile.

Acest site foloseste cookies. Prin navigarea pe acest site, va exprimati acordul asupra folosirii cookie-urilor - Detalii