Cea mai mare comunitate home & deco din Romania - case, constructii, design, amenajari exterioare, interioare.

Oamenii care s-au nascut la sat sunt ALTFEL


1 prispa frumoasa casa la tara



Trebuia sa ma nasc la tara. Intr-un sat. De cate ori vad o casa batraneasca, exact asta imi vine in minte. Ma vad alergand pe coclauri, mancand mere nespalate, doar frecate putin in maini sau sterse de cracul pantalonilor. Vad plita din bucatarie si oale de lemn. Aburul iesind din mamaliga.


Ma apuca asa… o nostalgie. As da vile cu piscina in schimbul unei case taranesti cu lacul din spatele curtii si as da si metrourile si masinile de lux pe bicicleta care ridica praful de pe drumurile din sate.

Si tot ce v-am zis mai sus e adevarat. Mi se ridica parul pe maini doar cand scriu aceste randuri. Am avut intelepciunea sa ma mut intr-un sat, acu’ 5 ani. Si am momente cand imi multumesc pentru decizia luata. Cand cobor in beci sa iau un borcan de muraturi ori o sticla de tuica sau cand stau la taclale cu vecinii, in fata portii. Imi mai multumesc si cand sparg lemne cu toporul. Ma misc. Iar ca sa ma simt viu nu trebuie sa merg la sala de forta, dupa care sa pun un selfie pe facebook ca sa stie si prietenii ce cool sunt.

Nu spun toate astea ca sa conving pe cineva ca viata la tara e mai buna decat cea din orase. Pentru asta nu trebuie sa vii cu argumente, pentru ca fiecare vede ok-ul in felul lui, iar eu cand m-am mutat din provincie in Bucuresti acum multi, multi ani, am facut-o pentru ca am ales eu si mi se parea foarte misto pasul. Si bine am facut la vremea respectiva.


Imi place viata la sat. Si oamenii. Sunt ALTFEL. Uite si tu ce tampenie am spus. ALTFEL sunt oamenii care traiesc in orase. Aici, la tara, s-a pastrat cat de cat traditia, omul e inca autentic. El inca se mira cand vede cercei in nas, domnisori epilati sau cu lac pe unghii. Are calculator, chiar si internet, dar mare parte din timp o petrece afara, in curte, la aer, cu treaba. Totul e calculat aici. Sarbatorile sunt pregatite minutios, cu timp inainte. Dar timpul ala, de care ne tot spuneau poetii, ala care se scurge ceva mai incet…

Muzeul satului, Golesti. Modele de case taranesti:


Share on Google+0Share on Facebook0Tweet about this on Twitter0Email this to someone


Forum CasaDex - Discutam despre constructii, case, amenajari, design interior, exterior

Etichete:,

Autor |

Comentarii

Manu in octombrie 24th, 2014

Nu trebuie sa gandesti asa. Eu m-am nascut in Bucurestiul anilor ’60 si crede-ma arata cu totul altfel. Aveam in spatele blocului o zona de vegetatie salbatica pe o suprafata foarte intinsa dupa care urmau casute batranesti cu animale in curte. Ne jucam cu catei cu/fara stapan. Tin minte ca ne uda mama cu furtunul pe toti copii din bloc (stateam la parter si ne duceam apoi la soare sa ne uscam. Puneam paturi pe iarba si adormeam acolo. Doamne! Cat de linistit este somnul pe iarba. Cine nu a trait asa ceva nu poate sa realizeze. Ploua vara si se formau balti in care dupa cateva zile vedeam mormoloci si apoi dupa ceva timp apareau broscutele. Da, da in Bucuresti. Daca vad acum o broscuta in zona in care locuiesc mi se pare o minune (n-am mai vazut de vreo doi ani o broscuta – nici nu-mi dau seama ce cauta pe acolo).

Ce vreau de fapt sa spun? Imi pare tare rau ca Bucurestiul trebuie sa sufere transformari radicale din cauza asa-zisei civilizatii. Nu sunt deloc de acord, aici m-am nascut si nu mi se pare normal daca doresc sa traiesc mai „necivilizat” sa parasesc orasul. Pacat de copii care se nasc aici ca nu stiu ce inseamna cu adevarat natura. Da, da natura – sa scoata gargauni din pamant cu sfoara, sa faca forme patrate din pamant ud si cu care sa dea de asfalt ca sa faca „poc” (ooo copilariiiiiii).
EEEEEEEEEEEEEEEEEEE sunt multe de povestit dar nu este timp!!!!!

Sa aveti o zi minunata si nu uitati oamenii sunt la fel peste tot!!!!!!

Ina in octombrie 24th, 2014

Imi aduc aminte de perioada aia …. si eu stau de peste 50 de ani intr-un bloc la limita cu zona de case si imi aduc aminte cu drag de jocurile copilariei in iarba mai mare decat noi ce crestea intre blocuri. Copaci, animalute, campul de mature eheee, ce amintiri duioase.

ion in octombrie 25th, 2014

din pacate pana si cei care locuiesc la sat,cu o varsta sub 60 de ani au mentalitatea si naturaletea taranului roman perimate,putini sunt cei care mai respecta stilul de viata si traditiile taranului roman intacte dar asta nu langa marile orase,cu atat mai putin langa Bucuresti.Cine doreste sa se mute la tara sper sa o faca datorita aprecierii stilului de viata traditional,neaos taranesc ducand mai departe prin urmasi valorile traditionale,materiale si morale ale satului romanesc.Din pacate generatiile nascute la tara dupa’90 au parvenit renuntand la viata la tara sau stilul de viata traditional satesc pentru „confortul si o munca mai usoara si banoasa”la oras.Pentru cei cu o educatie precara sau cu conceptii tip Dinu Paturica a fi taran este o rusine,pentru mine a fi orasean este cel putin un minus si nu denota ca as avea mai mult bun simt decat unul de la tara de acum 50 de ani.

Tanase in octombrie 29th, 2014

Si eu am nostalgia traiului la tara desi m-am nascut la oras. Tot mai multi oameni nu se mai regasesc in viata golita de esenta din mediul urban.

Parerea ta conteaza. Scrie un comentariu

(regulament comentarii)

Linkurile externe sunt acceptate doar in comentariile utile comunitatii casadex.ro

Regulament privind comentariile.

Acest site foloseste cookies. Prin navigarea pe acest site, va exprimati acordul asupra folosirii cookie-urilor - Detalii